De ziua mea nu sunt nici trist, dar nici prea bucuros. Sunt mai mult nostalgic...sau melancolic. Ma gandesc unde naiba au trecut anii de am ajuns eu la „venerabila” varsta de 28 de ani. Si ma mai gandesc ca mai am doar doi ani pana la momentul critic: sperietoarea 30!De obicei, de anul nou si de ziua mea imi fac un fel de lista cu ce imi propun in perioada urmatoare si incerc sa ma tin de ea. Recunosc, anul asta nu cred ca am reusit sa indeplinesc prea mult obiective, dar nici nu era ceva urgent. Si oricum, mai am juma` de an! Aproape toate wish list-urile mele incep cu: „Sa ma las de fumat!” :))
De data asta imi propun sa nu mai mai gandesc prea mult la ce urmeaza: adica cei 30 de ani. Cum imi spunea cineva acum ceva timp: „30 e noul 20”, asa ca partea frumoasa a vietii de abia acum incepe, nu?
Imi mai propun, ca de fiecare data, sa nu ma mai enervez din orice tampenie. Cred ca stresul ne „omoara” pe toti. Iar uneori ne enervam din cele mai marunte lucruri si, sincer, e pacat!
Pana la urma ma voi distra de ziua mea :)
@Diamescu Adrian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu