ALBASTRA IUBIRE

Inima albastra , ce inclestezi iubire
Sa nu cedezi iubirea intr-o alba despartire
Nori plumburi trec prin venin
Ploi de lacrimi curg din senin

Poate-ai sa vi ,poate-ai sa pleci
Oricum le legi intr-o iubire
Inima albastra nu vreau despartire
     Toate vin,toate vin

Inama albastra cu singe plumburiu
Sub tulburea gandire ,toate vin
Un gand nu vrea sa plece
E gandul de iubire ,e inima albastra
Ce nu vrea agonie
Din gandul meu ca o nepasta
Nu veau acum sa cred in inima albasta
Sa mor as-i vrea acum sa mor
Tradat de fericire asa cum n-am facut amor
DE O ALBASTRA IUBIRE
Toate vin , toate vin






                                                                                                                           @ Adrian Diamescu

Ochii verzi

Iubeste ochii verzi
Si mangaie-i cand vezi
Ca-s luminosi ca luna.
Admira ochii verzi
Si spune-le povesti
Cand te privesc cu dor.
Nu crede ochii verzi
Cand licariri de foc
Si negru far`noroc
Se joaca`n ei.
Cand lacrimi reci ca marea
Aluneca din verde
Saruta-i bland pe pleoape
Si ploaia se va pierde.
Dar fugi cand vezi ca ochii
Mai verzi decat smaraldul
Te-ngheata din privire,
Iti zguduie suflarea.
Caci ochii verzi sunt blanzi,sunt buni si credinciosi
Dar nu-i trada nicicum,
...devin alunecosi
.





                                                                                                 @ Adrian Diamescu

Cantec de ploaie

Ploaia aluneca pe acoperise
Ploaia a-mi spune gaduri stelare
Ploaia a-mi aluneca in balti de amintiri
Ploaia se scurge in stropi marunti de amintiri

Ploaia a-mi suna a stropii de stele
Voi face o prelata a linisti mele
Chiar de se intuneca ,chiar daca ma doare
Mai am in mana o ploaie amara

Ploaia a-mi spune ,ma striga odaia
Si strig o data si ploi de stele
Fac o prelata linisti mele
Ploaia aduce, mii de stele

Ploaia strapunge inimi stinghere
Apa adanca a inimile mele
Tulburatoare ploaie cu vise piezise

Despart o zare ,o zare de alta
Pe acoperise o ploaie amara
Derpart spre zare gandurile mele
Si strig o data si ploi de stele





                                                                                                                             @Adrian Diamescu

Cântec de ploaie

Cântec de ploaie Suspină cântul trist al surei ploi,
Ș-același glas au miile-i de strune,
Aștepți zadarnic ca să se-mpreune,
La cântu-i, mlădieri de glasuri noi.
În veci același cânt din coarde moi
Care se frâng pe geamul cel subțire,
Același tors, în veci, din mii de fire
Pe fusurile arborilor grei…
Și stropii mulți ai nesfârșitei ploi
Spun tainic geamurilor sclipitoare :
„O, voi ce străluciți ca apa !
Oare De ce nu picurați mărunt ca noi ?”
Și-n veci fără răspuns e cântul frânt
Ce parcă-o să suspine-ntotdeauna !
Și iar aștepți când se mlădie struna
Un cântec nou… Și-i tot același cânt.













                                                                                              @ Diamescu Adrian

Eu scriu mereu....

Eu scriu mereu......mereu de dor
Eu scriu mereu .... fara sa vre-u
Eu scriu dar stii ce scriu...

Eu scriu ce simt prin asfintit
Eu scriu ce simnti prin rasarit
Eu scriu dar stii ce scriu...

Eu scriu visand  si nu iubind
Iubesc visand dar nu scriind
Ce scriu visand e doar un gand
Ce scriu iubind e doar un vant

Eu scriu ce simnt ..eu scriu visand..eu scriu de dor ..eu scriu sa mor



@ Diamescu Adrian

Ce sunt ?

Sunt trist…mahnit atat de tare ...
Ma apasa…iubirile’n zori
Cu soapte scumpe…cumparate!
Traim o viata … pentru toate.
Sunt cat roua diminetii
O clipa sacara’n pomul vietii
Cu ramuri care mai de care…
Si radacini…adanci.amare.
Sunt cat naste apa lina
In mintea mea…bucla senina.
Si tot asa asi fi mereu…
Chiar de in viata’mi este greu.
Sunt picatura ce’a de ploaie
Atunci cand apa in siroaie !
Tot spala vesnica’mi iubire.
Lasata’n noapte fara glie !








@ Diamescu Adrian