Asteptarea-i o povara
Ce o porti prin ani mereu,
Tot sperand din nori s-apara
Dupa ploaie-un curcubeu.
Asteptarea-i gara-n care
Iti trec anii rand pe rand,
Tot privind in departare
S-auzi trenul fluierand –
Impegatul bate-n furca
Si anunta-n megafon.
Vine trenul, altii urca,
Tu ramai tot pe peron.
Si iti spui cu resemnare:
“Trenu-acesta l-am pierdut”
Mergi in sala de-asteptare
Si o iei de la-nceput.
Asteptarea e amara
Cand ti-e dorul ne-nplinit;
Dar e foarte necesara
Sufletului mantuit.
E un jug ce-n tinerete
L-ai purtat si-l porti si azi.
Si purtandu-l cu blandete
Tu inveti sa taci, sa rabzi.
Asteptarea, pentru cine
Duce-un trai nelegiuit,
Nu va fi decat rusine,
Caci nadejdea i-a pierit.
Asteptarea-n curatie
Pentru omul credincios,
Va fi numai bucurie
Si aduce doar folos.
Asteptare, asteptare!
Scoala greu de absolvit,
Tu dai binecuvantare
Totdeauna, la sfarsit!
Motto: "Asteptarea celor neprihaniti nu va fi decat bucurie, dar nadejdea celor rai va pieri"
@Diamescu Adrian
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu